Liposuctie

Navigand pe al nostru Youtube....am dat de ceva ...ce am zis....trebuie sa fac public....

 Lipectomia cunoscuta si ca liposuctie, extractia grasimii - este o tehnica de indepartare a depozitelor de grasime nedorite, din anumite regiuni ale corpului: barbie, git, obraji, partea superioara a bratelor, piept, abdomen, fese, solduri, coapse, genunchi, gambe, glezne. Liposuctia nu este o substitutie a scaderii in greutate, dae e o metoda de indepartare a grasimii, care nu se poate rezolva prin dieta si exercitii fizice. Luind in considerare liposuctia, acest material va ofera citeva date de baza pentru a intelege procedura- cum te poate ajuta, cit de performanta este, si la ce rezultate sa va asteptati. Nu poate raspunde la toate intrebarile dvs., intrucit interventia depinde atit de pacient cit si de chirurg. Va rugam sa intrebati tot ce nu ati inteles.

• Candidatii pentru operatie
• Riscurile
• Planuirea operatiei
• Pre operator
• Operatia
• Post-operator
• Revenirea la normal
• Noul "Look"

CANDIDATII PENTRU OPERATIE Liposuctia poeta spori increderea in dvs., dar nu poate sa va schimbe complet infatisarea sau sa va rezolve toate problemele dvs. Inainte de a va decide pentrru operatie ginditi-va la asteptarile dvs. si discutati-le cu chirurgul dvs. Cei mai buni candidati pentru liposuctie sint cei cu o greutate relativ normala, dar care au depozite de grasime in diferite regiuni ale corpului. Pacientii trebuie sa fie sanatosi, cu un psihic stabil si realisti in asteptarile lor. Daca aveti o piele ferma si elastica rezultatul va fi un contur mai bun. Pielea care atirna nu se va intinde pe noul dvs. contur al corpului si poate necesita operatii in plus pentru a indeparta excesul de piele. Acest procedeu va lasa cicatrici vizibile. Liposuctia nu se recomanda daca ati avut operatii recente, o circulatie proasta in aria interesata sau daca aveti afectiuni cardiace sau pulmonare. Liposuctia in sine nu imbunatateste aspectul de celulita; chirurgii recomanda alte tehnici pentru a rezolva acest aspect.

RISCURILE Liposuctia este in mod normal sigura atit timp cit pacientii au fost atent selectati, exista toate facilitatile necesare pentru operatie, si chirurgul are experienta in domeniu. Totusi, procedura poate cauza traume severe, mai ales cind se aspira mai multe arii in acelasi timp operator. Alta complicatie rare dar poribila este acumularea de fluide ce trebuiesc drenate, si traumele pielii. Infectia sau pierderea excesiva de fluide poate duce la complicatii severe, puteti reduce aceste riscuri alegind un chirurg plastic cu experienta si urmind cu strictete sfaturile sale. Cicatricile postoperatorii sint mici si plasate strategic pentru a fi ascunse. Pot apare alte probleme cum ar fi: umflarea si echimoza ariei tratate schimbari de culoare a pielii ce pot ramine permanente daca va expuneti la soare. Asimetria deseori poate apere si necesita o a doua interventie.
PLANUIREA OPERATIEI In timpul primei consultatii, chirurgul va evalua sanatatea dvs., va determina unde sint depozitele adipoase si va verifica tonusul pielii dvs. Vi se va explica toate alternativele cum sint abdominoplastia sau lipectomia si va discuta cu dvs. optiunile pe care le aveti. Fiti sincer si discutati despre asteptarile dvs. Vi se va descrie procedura in detaliu si vi se vor explica riscurile si limitele operatiei. Vi se va explica ce anestezie se va folosi si costurile implicate. In timpul consultatiei fiti siguri ca ati spus chirurgului despre pierderile in greutate sau despre perioadele de ingrasare. Informati-l daca fumati sau luati ceva medicamente, vitamine sau alte droguri.Nu ezitatati sa intrebati tot ce nu ati inteles.
PREOPERATOR Daca aveti de suportat o operatie extinsa, discutati posibilitatea de a evea o transfuzie de singe propiu ce va va ajuta sa va refaceti pierderile de fluide suferite .Chirurgul va va da instructiuni precise despre cum sa va pregatiti pentru operatie; despre dieta si despre fumat, evitarea unor medicamente si vitamine, tablete cu fier, etc. Daca raciti sau aveti o infectie de orice fel operatia se va amina. Aveti grija sa aveti pe cineva care sa poata avea grija de dvs. timp de citeva zile. Operatia se va efectua in sala de operatie si necesita internare mai ales daca este vorba de o interventie extinsa.
TIPURI DE ANESTEZIE Daca procedura nu este extinsa - cantitatea de grasime si lichide extrasa nu va afecta major greutatea, conturul corpului si starea dvs. de confort postoperator-chirurgul va putea folosi anestezia locala combinata cu sedare ce va va molesi. Veti fi treaz dar relaxat si veti simti un disconfort minim. Unii chirurgi pot folosi anestezia epidurala. Daca se are in vedere o arie larga ce va fi tratata chirurgul va dori o anestezie generala ca sa dormiti pe tot parcursul operatiei.
OPERATIA Liposuctia de obicei dureaza 1-2 ore, dar timpul poate varia de la o jumatate de ora la citeva ore depinzind de aria ce va fi aspirata. Chirurgul face o mica incizie suficient de mare pentru a permite canulei sa intre. Capatul opus al canulei este atasat la un aspirator ce creeaza o presiune negativa. Chirurgul manipuleaza canula in profunzime la nivelul stratului profund de grasime, sparging grasimea si apoi aspirind-o. Uneori sint necesare incizii suplimentare pentru a indeparta toata grasimea. Daca vi s-a facut anestezie locala veti simti o vibratie si frictiuni in impul operatiei. Puteti simti o senzatie de contractie pe masura ce se apropie de muschi canula. Veti suferi pierderi de lichide in timpul operatiei, fiind crucial sa se inlocuiasca acesta pierderi pentru a nu intra in soc. Veti primi perfuzii si daca este necesar si transfuzia de singe propriu.
POSTOPERATOR Dupa operatie se va plasa un tub de dren timp de 1-3 zile pentru a indeparta fluidele ce se pot acumula postoperator. Se va purta un corset elastic compresiv pentru a reduce singerarea si umflarea si a ajuta pielea sa se stringa. Trebuie sa purtati continuu acest corset timp de 2-3 saptamini, apoi doar in timpul zilei timp de citeva saptamini in functie de indicatiile chirurgului. Vi se vor prescrie antibiotice pentru a preveni infectia. Nu va asteptati sa aratati sau sa va simtiti bine dupa operatie. Veti fi chiar mai grea pentru o perioada datorita fluidelor in plus pe care le veti primi. Aria aspirata va fi umflata si cu vinatai si veti simti senzatia de arsura. Durerea se poate controla cu medicatie desi va veti simti amortita si ingreunata citeva zile. Temporar va veti pierde sensibilitatea in aria aspirata. Nu fiti ingrijorat - va reveni in timp. Nu este anormal sa va simtiti deprimat postoperator. Incercati sa tineti minte ca este normal si ca va veti simti din ce in ce mai bine.
REVENIREA LA NORMAL Vindecarea este un proces gradat. Vi se va spune sa incepeti sa umblati dupa 1-2 zile pentru a preveni formarea cheagurilor de singe. Suturile se vor indeparta dupa 5-10 zile. Evitati activitatile fizice timp de 2-4 saptamini.Va veti intoarce la lucru in 10-14 zile postoperator. Majoritatea umflaturilor vor dispare in 1-2 luni, dar pot persista pina la 6 luni si mai mult. Chirurgul va va progama vizitele pentru a putea urmari evolutia dvs. si a vedea daca sint necesare alte operatii de retus. Daca apar simptome ce duc la un disconfort ridicat - intre aceste vizite programate - de exemplu singerari sau dureri marcate nu ezitati sa anuntati chirurgul.
NOUA DVS. IMAGINE Lipoaspiratia este o tehnica eficienta pentru a va da un nou contur al corpului cu cicatrici minime. Rezultatul poate fi permanent daca veti avea o dieta normala si un program de exercitii fizice regulat. Daca va veti ingrasa din nou o veti face in mod uniform si nu doar in anumite zone. Majoritatea pacientilor sint foarte satisfacuti de rezultatele operatiei si se vor simti mai confortabil in noile haine si cu noul corp. Atit timp cit asteptarile dvs. sint realiste veti fi fericit cu noua dvs. imagine.

www.liposuctie.ro

Perioada mai lunga .....

Dragi cititori, da...stiu...nu am mai scris de ceva vreme, insa, am un motiv obiectiv, am lucrat la lansarea sitului mama al blogului adica http://fiimedic.info
Voi reveni cu amanunte in legatura cu viata mea medicale, incel mai scurt timp...sa nu va inchipuiti ca nu s-a mai intamplat nimic......nu....stati linistiti..am fost cu ochii pe toti ;)

Cancer de Colon !!

Astazi m-am decis dragi cititori sa va fac o super oferta...2 postari intr-o zi.
Astazi am intalnit un caz special, in timpul stagiului efectuat la Spitalul Clinic Judetean Tg. Mures, este vorba despre un domn in varsta de 45 anisori, diagnosticat cu cancer de colon.
M-a impresionat foarte tare cazul acestui domn si m-am decis sa va impartasesc cate ceva despre ce anume inseamna un cancer de colon.
Astfel:

Clinica cancerului de colon (CRC)

Tablou clinic

În evaluarea clinică a pacienţilor cu cancer de colon este necesar să se ţină seama de două aspecte esenţiale:

1.Existenţa unui larg interval clinic asimptomatic datorat creşterii tumorale lente;

2.Caracterul nespecific al simptomatologiei, acesta apărând ca urmare a modificărilor de la nivelul tumorii şi tendinţei de dezvoltare intralumenare sau intraparietale.

Tabloul clinic al cacerului de colon poate fi sistematizat în scop didactic după cum urmează:

1. Semne şi simptome care sugerează o suferinţă cronică

-tulburări de tranzit sau modificarea tranzitului habitual : diaree care apare fără cauză aparentă; constipaţie care se accentuează progresiv; alternanţa de perioade de constipaţie şi diaree.

Un aspect particular este reprezentat de falsa diaree, caracterizată prin diurii de materii fecale semiconsistente sau lichidiene reduse cantitativ la pacienţii cu neoplasme stenozante colonice. Tulburările de tranzit se pot însoţii sau nu de tenesme rectale.

-dureri abdominale localizate deobicei pe traiectul colonului la nivelul tumorii. În neoplasmele penetrante durerea devină continuă şi iradiază posterior. Tumorile de cec perforate mimează simptomatologia unei apendicite acute. În cancerele obstructive durerea este iniţial localizată pe traiectul colonului până la nivelul tumorii şi se percepe intermitent sub formă de crampe însoţite de balonare la acelaşi nivel. Uneori ea creşte în intensitate, devine colicativă şi se asociază cu zgomote hidroaerice produse la propulsia conţinutului fecal prin zona stenozantă. Durerea dispare temporar după emisia de gaze şi evacuarea materiilor fecale.

2. Semne şi simptome specifice pentru o suferinţă cronică

Hemoragiile digestive superioare – pot fi acute sau mai frecvent cronice. Sângerările acute se manifestă diferit în funcţie de localizarea tumorii care s-a ulcerat. În cazul neoplasmelor de colon distal şi de rect, hemoragia se manifestă ca rectoragie – sânge roşu amestecat cu materii fecale sau izolat la începutul scaunului, fie ca hematochezie – emisia de sânge parţial digerat de aspect roşu-cărămiziu. În tumorile stenozante de cec şi ascendent, ca urmare a stagnării intralumenare a sângelui, hemoragia se poate exterioriza şi sub formă de melenă. Sângerările cronice sunt mai rar macroscopice, cel mai adesea având un caracter ocult şi determină apariţia anemiei hipocrome microcitare.

Ocluzia intestinală incompletă – constituie una din complicaţiile majore ale cancerului de colon. Se manifestă sub formă de dureri intense însoţite de balonări ale segmentului supraiacent leziunii, zgomote hidroaerice şi eventual accentuarea peristaltismului.

Masa tumorală palpabilă este identificată relativ târziu în situaţia dezvoltării predominent intraparietale şi extracolonice. Este dură, neregulată, mată, un caracter distinctiv îl reprezintă neoplasmul de colon transvers la care masa palpabilă poate fi mobilă.

3. Semnele şi simptomele generale nespecifice – apar deobicei tardiv în evoluţia cancerului de colon. Starea generală a pacientului este mult timp nealterată, astenia şi anorexia caracterizând stadiile avansate. Scăderea în greutate, deşi prezentă la 2/3 din pacienţi este în general nesemnificativă. Febra apare în cancerele cu necroză întinsă şi cele cu obstrucşii incomplete traducând infecţia supraadăugată. Paloarea cutaneomucoasă este întâlnită la pacienţii cu sângerări oculte sau microscopice.

4. Semnele şi simptomele datorate complicaţiilor – apar în stadiile tardive, limitează posibilităţile de intervenţie chirurgicală şi agravează prognosticul. Complicaţiile cancerului de colon sunt variate. Au fost descrise complicaţii datorate invaziei tumorale către lumenul digestiv, ocluzia intestinală joasă către mucoasă, perforaţia în vasele sanguine intratumorale, sângerarea digestivă inferioară sau în organele vecine, fistule vezicale vaginale, etc. Metastazarea se exprimă clinic cel mai frecvent prin hepatomegalie tumorală şi icter sau ascită.

De o importanţă particulară este depistarea sindroamelor paraneoplazice şi poate fi unica expresie clinică manifestată chiar în stadii evolutive timpurii. Se pot identifica tulburări endocrine, cardiovasculare, nevralgice sau cutanate.

Tuşeul rectal este o manevră clinică obligatorie la orice suspiciune de cancer de colon, din doar 5 – 10% din tumori sunt accesibile la aceste explorări. Pe lângă evidenţierea tumorilor ampulelor rectale, permite aprecierea prezenţei invaziei perirectale. Importanţa tuşeului rectal ca test de screening a fost infirmată pe studii statistice.


Diagnostic pozitiv al cancerului de colon.

Există 3 moduri de diagnostic a pacienţilor :

1.Depistarea cazurilor izolate datorită adresabilităţii pacienţilor la medic fie pentru o simptomatologie sugestivă fie ca urmare a examinări clinice pentru acuze legate de alte organe. Anamneza şi examenul clinic ridică suspiciunea de cancer de colon, explorările endoscopice şi/sau imagistice detectează tumora, iar histopatologia confirmă natura malignă a acestuia.

2.Screeningul populaţiilor cu risc mediu sau crescut de cancer de colon. Se realizează în cadrul profilaxiei secundare şi identifică indivizii cu cea mai mare probabilitate de a avea cancer de colon sau polipi colonici din grupul celor fără semne sau simptome de boală.

3.Supravegherea, adică monitorizarea indivizilor cu antecedente de boală rectocolonică predispozantă la cancer de colon.

Diagnosticul diferenţial al cancerului colorectal

Nr.


Boala


Criteriile de diagnostic diferenţial

1
Rectocolita ulcerohemoragică şi boala Crohin colonică -aspecte imagistice caracteristice

-histologie specifică

2
Diverticuloza colonică -aspecte radiologice şi imagistice caracteristice

3
Angiodisplazie -imagine arteriografică sugestivă

4
Diaree HIV -teste urologice pozitive

-manifestări clinice sugestive

-date epidemiologice

5
Colita pseudomembranoasă -după administrarea de antibiotice

-identificarea toxinei clostridium în scaun

-endoscopie sugestivă

6
Colita ischemică -bătrâni

-manifestări clinice: rectoragie, durere

-rect indemn endoscopic

-imagine arteriografică sugestivă

7
Tuberculoza colonică -asociere cu tuberculoza pulmonară (deseori)

-identificare BK în scaun

-aspecte imagistice caracteristice

-histologie specifică

8
Colon iritabil -excluderea tuturor cauzelor organice

Forme clinice specifice ale CRC

Divizarea tradiţională a CRC în cancerele colonice şi cancerul rectal nu mai este actuală deoarece nu au în vedere bazele etiopatogenice. Studiul sistematic al celulelor genetice a persoanelor identifică două forme de CRC.

1.Cancer colorectal LOH+

2.Cancerul colorectal LER+

1.Cancerul colorectal LOH+ reprezintă grupul cel mai numeros de CRC (70%) caracterizat molecular prin pierderea heterozigozităţii la o mie de loc., cu implicita reducere la hemizigozitatea sau homozigozitate. LOH+ se dezvoltă la nivelul polipilor preexistenţi şi sunt localizaţi pe colonul stâng (80% din tot)

Caracterele etiopatogenice principale sunt :

-instabilitate cromozomială manifestată prin anomalii cromozomiale

-mutaţiile genetice APC şi pierderile oblice ale genelor P53, DCC şi DPC4.

Particularităţile clinice – ca urmare a caracterului circumferenţial al tumorilor şi a dimensiunilor mai reduse a lumenului colonului stâng cea mai frecventă manifestare clinică fiind tulburarea tranzitului intestinal. Sângerarea se exprimă mai ales prin hematochezie.

Diagnosticul endoscopic este cu atât mai uşor de realizat cu cât localizarea neoplasmului este mai aproape de orificiul anal.

2.Tumorile RER+ sunt situate aproape exclusiv pe colonul distal (dreapta) şi reprezintă 15-20% din cancerul de colon şi peste 95% din cancerele HNPCC. Elementele etiopatogenice – distincte faţă de cele ale CRC LOH+ sunt : instabilitatea microsateliţilor, datorată diferenţelor de reparare a împerecherilor apărute la baze azotate. Clinic cel mai frecvent sunt prezente simptoamele generale (astenie, inapetenţă). Mai rar se produc sângerări macroscopice. Masa abdominală palpabilă apare tardiv.

Profilaxia CRC

Profilaxia primară

Obiectivul profilaxiei primare este evitarea iniţierii procesului patogenic prin identificarea şi eradicarea factorilor etiologici ai CRC. Se folosesc două căi pentru atingerea acestui scop:

1.Chemoterapia - are la bază constatarea încă nefundamentată patogenic .Studiile statistice şi analistice efectuate ulterior au dovedit că aspirina administrată timp de maximum 1 decadă în dozele indicate în profilaxia bolilor cardiovasculare diminuează substanţial riscul de apariţie al CRC, similacul utilizat regulat timp de cel puţin 4 luni scade semnificativ numărul şi dimensiunea polipilor adenomatoşi la pacienţii cu PAP, efectul AINS asupra polipilor colonici sporadici nu este importantă.

2.Dieta protectivă are recomandările :

-diminuarea consumului de lipide alimentare (animale şi vegetale) la numai 20% din totalul caloric;

-creşterea cantităţii de fibre ingerate cel puţin 25 g/zi;

-consumul zilnic de fructe şi legume;

-evitarea consumului caloric excesiv şi a excesului ponderal.

Profilaxia secundară

Obiectivul profilaxiei secundare este diagnosticul precoce al CRC, înainte ca trauma să depăşească mucoasa şi să metastazeze, pentru ca intervenţia terapeutică să aibă eficacitate maximă.

Tratamentul CRC

Tratamentul chirurgical

Indicaţii – teoretic orice pacient cu cancer de colon poate fi supus tratamentului chirurgical :

-pentru CRC localizat la peretele intestinal (Stadiul 1 TNM), intervenţia are scop curativ;

-pentru extensia la CRC regional şi la distanţă (stadiul 2-3 TNM), chirurgul asigură excezia tumorii prorative şi încearcă îndepărtarea cât mai completă a tumorilor invadate şi a metastazelor;

-pentru CRC complicat (obstrucţie, hemoragie) şi/sau cu metastaze la distanţă (stadiul 4 TNM), tratamentul chirurgical iniţial , are în general , un rol paleativ;

-ulterior se poate completa cu o intervenţie curativă.

Contraindicaţii – în unele situaţii particulare tratamentul chirurgical nu se poate efectua ca în CRC cu metode practice diseminate sau cu metastaze în organe diferite (ficat şi plămân), sau în condiţii patologice asociate care contraindică intervenţia chirurgicală.

Principii generale

1. Extensia rezecţiei – scopul principal al chirurgului în CRC este rezecţia completă a tumorii. Tratamentul chirurgical constă din excizia unui segment de intestin cu lungime adecvată distal şi proximal al tumorii.

2. Disecţia ganglionilor limfatici – intervenţia chirurgicală curativă necesită obligatoriu evitarea largă a ganglionilor din teritoriul de drenaj limfatic corespunzător . Vizual se îndepărtează ganglionii paracolici şi cei enterocolici; pentru distrugerea celor centrali se iau în consideraţie vârsta pacientului condiţiile medicale asociate precum şi particularităţile depistate intraoperator .

Tipul de intervenţie chirurgicală curativă

Factorul decisiv în alegerea tipului de intervenţie curativă este localizarea tumorii . În cazul cancerului de colon localizat pe colonul descendent se practică hemicolectemie stângă . În cazul cancerului de colon localizat în partea dreaptă a cadrului colic se practică hemicolectomie dreaptă extensia fiind în funcţie de localizarea exactă a CRC.

-Cancerul de colon sigmoidian este extirpat prin sigmoidectomie.

-Exereza curativă a CRC rectal depinde de distanţa faţă de orificiul anal: 12-18 cm rezecţie rectală pe cale abdominală; sub 6 cm amputaţie rectală; 6-12 cm decizia este hotărâtă intraoperator.

-Exereza pe cale endoanală este rezolvată doar CRC în stadiul T1 sau T2.

Tratamentul CRC ccomplicat - tradiţional ocluzia pe colonul stâng se rezolvă în trei timpi:

1.Cecostomă sau colostomă pe travers la 10 – 14 zile.

2.Rezecţia tumorii .

3.Indicarea colostomei în repunerea în tranzit a colonului.

Perforaţia acută în cavitatea peritoneală conduce la peritonită generalizată sau la abcese care impune pe lângă cura chirurgicală şi lavajul periboseal.

Situaţii particulare - tratamentul cancerului în polip variază în funcţie de extensia terenului malign. Dacă acesta nu depăşeşte “muscularis mucosae” se poate practica fie polipectomia endoscopică fie cea chirurgicală. Dacă tumora invadează membrana se indică cura chirurgicală.

Tratamente nonchirurgicale

Radioterapia

Raţiunea efectuării - constituie o componenţă importantă în tratamentul cancerului de rect: Poziţia topografică a rectului în micul bazin vine în contact cu mucoasele organelor vecine, determină de cele mai multe ori o exereză chirurgicală oncologic nesatisfăcătoare. Radioterapia are un efect de “regresie a stadiului tumoral” caracterizat prin diminuarea dimensiunilor tumorii şi a numărului de ganglioni diseminaţi, crescând şansele de radicalitate al intervenţiei chirurgicale.

Modalităţi de efectuare - iradierea abdominală totală nu are un raport eficienţă/efecte toxice dovedite. Cea mai utilizată este radioterapia locală realizată pe cale externă sau internă.

Radioterapia adjuvantă – se efectuiază în completarea intervenţiei chirurgicale la pacienţii în stadiile 2 şi 3 TNM şi au ca obiectivitate principală creşterea duratei de supraveţuire a pacienţilor şi scăderea riscului de recidivă locală.

Radioterapia izolată – atât postoperatorie cât şi preoperatorie determină diminuarea semnificativă a recidivelor locale, cu un avantaj pentru cea din urmă care datorită în unele studii rezultata semnificative în ceea ce priveşte prelungirea supraveţuirii fără a fi confirmate şi altele. Rezultatul maxim este obţinut la pacienţii cu tumoră care a invadat ţesuturile vecine. Asocierea postoperatorie a radioterapiei cu chimioterapia a condus la creşteri semnificative atât pentru intervalul fără recidivă cât şi pentru supraveţuirea globală a pacienţilor.

Asocierea postoperatorie a chimioterapiei cu radioterapia determină o creştere a efectelor toxice comparativ cu radioterapia, fără a fi însă mărită şi incidenţa efectelor de lungă durată. În cancerul de colon beneficiul radioterapiei nu a fost dovedit.

Radioterapia cu scop paleativ - se adresează recidivelor locale, tumorilor inoperabile şi metastazelor ganglionilor sau viscerelor. Efectele sunt reduse şi numai într-un număr relativ mic de cazuri regiunea tumorală permite exereza chirurgicală.

Radioterapia în cancerul rectal precoce – se realizează endorectal şi necesită o relaţie foarte atentă a pacienţilor. Se utilizează ca unică metodă doar pentru tumorile cu dimensiuni sub 3 cm, bine diferenţiate, complet mobile şi fără invazie ganglionară laterală la tuşeul rectal sau la endoscopie.

Chimioterapia

Raţiunea efectuării - se apreciază că 80% din CRC sunt parţial curabile chirurgical în momentul diagnosticului. Eşecurile se datorează ţesuturilor canceroase reziduale macroscopic şi micrometastazelor, obiectivul chimioterapiei fiind îndepărtarea celulelor maligne cu scăderea rate de recidivă locală şi îmbunătăţirea supraveţuirii.

Principalele scheme chimioterapice în cancerul colonic

Chimioterapie adjuvantă

(din ziua 28 postoperator)
Dukes B cu

risc crescut

Dukes C
5-Fluorouracil 450 mh/m2 i.v. în bolus 5 zile

săptămânal 48 S + Levamisol 50 mg ori 3 p.o.,la 2 S timp de 12 luni.

5-Fluorouracil 425 mg/m2/zi i.v. Zi-5 + Leucovorin 20 mg/m2/zi i.v. Zi-5, la 4/5 S timp de 6 luni.

Chimioterapie

Paleativă
Dukes D 5-Fluorouracil 425 mg/m2/zi i.v. Zi-5 + Leucovorin 20 mg/m2/zi i.v. Zi-5, repetat la 4 S, primele 2 cure, apoi la 5 S până când boala progresează sau apare intoleranţa

Oxalipatină 100 mg/m2 i.v. Zi + Farmorubicină 500 mg/m2 PEV de 2 ore urmat de PEV continuă cu 5-Fluorouracil 1,5-2 g/m2 Z 1,2, repetat la 2 S

Modalităţi de efectuare

a)Tratamentul adjuvant al cancerului de colon – se efectuiază în continuarea intervenţiei chirurgicale curative. Efectele aganţilor chimioterapeutici folosiţi în tratamentul CRC sunt contradictorii, dar numai pe bază de 5-Fluorouracil sau dovedit eficienţi în clinici controlate. Chimioterapia ppoate fi efectuată pe cale sistemică sau portală.

b)Tratamentul adjuvant al cancerului rectal - sunt folosite aceleaşi combinaţii chimioterapice, dar există o serie de diferenţe în eficacitatea diferenţelor : – administrarea de 5-FU izolată sau în asociere cu metil-CCNU determină creşterea supraveţuirii dar nu scade rata recurenţilor locali.

- asocierea a 5-FU cu radioterapia este benefică pentru reducerea recidivelor locale în stadiile 2 şi 3 TNM.

Recomandările de tratament adjuvant intervenţiei

Chirurgicale în CRC

Cancer de colon


Tratamentul adjuvant recomandat*
Stadiile 1 şi 2 TNM

Stadiul 3 TNM

Stabilit

Alternativă

Stadiul 4 TNM
Fără

5-FU +Levamisole

5-FU +Leucovorin

?(Fără/5-FU +Leucovorin)

Cancer de rect


Tratamentul adjuvant recomandat*
Stadiul 1 TNM

Stadiile 2 şi 3 TNM

Stabilit

Alternativă

Stadiul 4 TNM
Fără

5-FU (bolus) + iradiere pelvină

5-FU (perfuzie continuă) + iradiere pelvină

? (Fără /5-FU + Leucovorin)

*Aceste recomandări sunt supuse schimbărilor datorită acumulărilor de noi dovezi survenite cu mare repeziciune în acest domeniu; de aceea, ele trebuie adaptate permanent.

c)Chimioterapia CRC avansat – se efectuiază în stadiul Dukes (4 TNM) cu scopul îmbunătăţirii supraveţuirii. Datele actuale pot fi sintetizate astfel:

- Administrarea izolată a pirimidelor fluorinate nu este utilă

- Inundarea biochimică a 5-FU determină prelungirea semnificativă a ratei de regresie tumorală, a intervalului dintre tratament şi progresia bolii şi a calităţii vieţii în comparaţie cu utilizarea izolată de 5-FU. De aceea administrarea de 5-FU cu acid folic în doze mici poate fi considerat tratamentul standard al CRC cu metastaze.

Reacţii toxice în rezistenţa dobândită la chimioterapie - sunt observate în cursul administrării regiunii de bază de 5 – FU sunt datorate în mare măsură efectuării acestuia asupra ţesutului cu proliferare intensă.

Au fost descrise :

-leucopenie, stomatite, diaree, greţuri şi/sau vărsături, rare dermatite. Rezistenţa dobândită la chimioterapia CRC au caracter multifuncţional. Un mecanism specific rezistenţei la 5-FU este amplificarea sintezei (TS)

care codifică enzima ţinta incubată de această chimioterapie. Există şi mecanisme generale implicate în dobândirea unei rezistenţe multiple de către celulele adenocanceromatoase colorectale:

-inhibarea apeptazei celulelor maligne cu leziuni ADN incluse în chimioterapie.

Terapia endoscopică – tratamentul palativ cu laser

Se foloseşte ca terapie paleativă în cancerele rectale obstructive în vederea ameliorării temporare a simptomatologiei la pacienţii cu risc operator inacceptabil sau la care tumora este incurabilă în momentul diagnosticului.

Terapia genică – dovedirea naturii genice a bolii canceroase impune ca modalitate raţională de tratament inhibarea fenotipului malign prin introducerea în celulele canceroase de material genic extrinsec care să compenseze diluţia unui antiocogene care să blocheze efectele oncogenice.

Una dintre metode este transferul genic – adică introducerea în genomul celulelor neoplazice, cu ajutorul unui vector a copiilor normale ale unei gene alterate.

O altă modalitate mult mai puţin complicată şi mai uşor de controlat este folosirea în scopul corectării definiţiei genice de medicamente “genetice”, adică de acizi nucleici corespunzători nevoilor alterate.

Se consideră că în ciuda dificultăţilor tehnice terapia genică va deveni într-un viitor apropiat componenta esenţială a tratamentului bolii canceroase.

Prognosticul CRC

Supravieţuirea la 5 ani de la diagnostic a pacienţilor cu CRC a cunoscut în ultimii 30 ani o îmbunătăţire evidentă ca urmare a diagnosticării în stadii mai precoce şi a îmbunătăţirii mijloacelor de tratament. Cu toate acestea global aproape 50% din pacienţi decedează în primii 5 ani.

Există o serie de indicatori de apreciere a prognosticului.

1. Indicatorii histologici – cel mai folosit este stadiul tumoral:

-supravieţuirea la 5 ani în stadiu A este de 90 – 100%

B1 75 – 90%

B2 65 – 80%

C1 40 – 65%

C2 9 – 50%

D 1 – 30%

Histoprognosticul negativ cuprinde următorii parametrii: – invazia tumorală intramurală profundă, metastazarea în mai mult de 4 ganglioni, aspectul microscopic coloid, prezenţa invaziei limfatice, venoase sau perianale.

2. Indicatorii clinici- puţine date clinice sunt relevate pentru aprecierea prognosticului. O evoluţie nefavorabilă poate fi suspicionată pentru pacienţii sub 30 ani, pentru cei cu obstrucţii, perforaţii sau la cei cu metastaze la distanţă. S-a constatat că sângerarea rectală la debut se asociază cu un prognostic mai bun.

3. Indicatorii biologici- cel mai utilizat este nivelul seripen şi post operator al ACE. Corelate cu prognosticul infrastructural este nivelul crescut preoperator şi persistenţa postoperatorie la concentraţii identice sau chiar mai mari decât cele iniţiale.

4. Indicatorii genici . O serie de parametrii moleculari s-au impus ca factori de prognostic independent de gradul tumoral. O evoluţie nefavorabilă o au CRC vicioase cu amplificări cancerigene c – myc sau pacienţi cu mutaţii K – ras în ganglionii limfatici. Prognosticul este de asemenea, corelat negativ cu elecţiile genelor p 53 sau nm 23. Pacienţii cu HNPCC şi mutaţii ale genelor MLHI au prognostic semnificativ mai bun faţă de cei cu CRC sporadic.

Sursa http://www.procto.ro


Dar bineinteles ca nu este de ajuns, am facut un mic search si o sa pun si un video.




O sa inchei bineinteles asa cum v-am obisnuit:

Fii Medic sa poti alina si asa vei putea schimba ceva !

Beating Heart Surgery

Mie mi s-a parut interesant, cred ca si voua.

Despre a fi medic...sau doctor, despre a fi preot sau popa...

            Dupa cum am promis am revenit cu alte precizari din lumea medicala, astazi insa nu voi prezenta sau nu voi exlica nici un caz sau procedura medicala, pur si simplu pentru ca ....nu a fost o zi chiar reusita iar oricine stie : ca sa scrii ceva iti trebuie o stare de spirit cat de cat buna.

            Dar stati linistiti ceva tot o sa va scriu dragi cititori. Ei bine.... astazi o sa va explic diferenta intre a fi medic si a fi doctor, in comparatie cu, zic eu o alta "meserie" sa ii spunem ce se ocupa tot cu vindecarea dar pe parte spirituala.

            Cred eu ca aceste doua meserii merg mana in mana de fiecare data, completandu-se reciproc. Este vorba despre preoti respectiv popi.

            Da o sa spuneti....cum care e diferenta..nu este nici o diferenta, ce incerci tu sa faci, sa ne induci in eroare?

            Intradevar, daca ne gandim din punctul de vedere al unui job, al unei meserii da nu exista nici o diferenta, insa diferenta consta in, modul in care este exercitata meseria.

             Ei bine a fi MEDIC, sau mai bine spus poti fi numit medic atunci cand indiferent cine iti vine in fata ta, orice bolnav din orice clasa sociala, tu iti faci datori, si nu intrebi in nesimtire : "Sunteti Pregatit ?" si iti indrepti buzunarul catre bonlav.

             Exact acest lucru este facut de DOCTORI, nu conteaza ca saracul pacient poate si-a vandut gaina sa vina la consult sau tratament, DOCTORUL isi indreapta buzunarul......

             Sa fim intelesi nu critic si nici nu vreau sa fac o campanie anti spaga sau sa ajung eu vreu erou...nu dar etic si moral nu se face asa ceva, insa daca privesc din unghiul conditiilor din Romania....bineinteles ca este de inteles.

             Comparativ dupa cum am spus, a fi PREOT sau a fi POPA, sa facem un diagnostic diferential :) daca ar fi sa punem un termen din sfera medicala.

              Ideea este cam aceeasi, un preot intotdeauna o sa caute sa impace sufleteste enoriasul sau bolnavul, satisfactia lui va fi atunci cand omul se linisteste si isi descarca sufletul.

            Un POPA  ....daca e vorba de ceva.... un SFANTU MASLU, MOLIFTE sau ce se mai face....clar...cat face o sa intrebe omul....ajunge 400 ron? numai atat am...

             Ghiciti ce o sa spuna POPA, clar, v-ati dat seama....nu e de ajuns, nu se poate, de parca nu tot acelasi lucru va face si daca e cu cateva zerouri la sfarsit sau nu.

             Din nou, este etic si moral sa fii MEDIC respectiv PREOT dar din punct de vedere al situatiei din Romania....continuarea o stiti !

              Cam atat pentru astazi, asta a fost lectia sa spunem de medicina, sper sa nu folosesc cuvinte prea mari cand spun ca asta a fost lectia (sunt inca prea mic intr-o lume prea stramta).

Fii medic sa poti alina si asa vei putea schimba ceva !

Fiimedic: Despre a fi medic...si ce spunea HIPOCRATE

Fiimedic: Despre a fi medic...si ce spunea HIPOCRATE

Despre a fi medic...si ce spunea HIPOCRATE

         Asa cum am scris si in descrierea blogului....HIPOCRATE acum multi ani spunea  IN PRIMUM NON NOCERET,DEINDE VINDECARE.

         O sa va impartasesc si voua dragii mei cititori o intamplare ce am auzit-o astazi la cursul de Medicina Interna, un caz real povestit de, cred eu unul dintre cei mai buni medici in domeniul cardiovascular.

         Totul s-a petrecut in urma cu multi ani pe vremea securitatii, cand sotia unui important membru in securitate, a fost internata la clinica Ginecologie 2 pentru a naste.

          Toate bune si frumoase, femeia naste, era la a doua sarcina, copilul se naste cu bine, nici o problema la suprafata.

          Un alt medic ce era atunci de garda merge sa consulte respectiva pacienta, pune stetoscopul, ausculta cordul in focarele de  auscultatie....nu i se pare nimic suspect...doar ca undeva ....parca ceva nuu suna chiar cum trebuie...

          Da sa plece...dar bineinteles fiind un adevarat medic...nu poate se intoarce si mai ausculta o data...tot la fel... foarte putin...

         Pleaca acasa, iar a doua zi dimineata se prezinta din nou la pacienta sa mai ausculte o data, iata stupoare...de fapt ceeea ce i se paruse ca auzise, se confirmase... suflu diastolic, suspiciune de endocardita.

          Imediat, fiind sotia unei importante personalitati de atunci, este trimisa la cardiologie, pentru a fi operata.

          Acolo un alt medic ce merita toata stima, o consulta si spune clar nu eu nu voi opera pana cad nu voi afla exact daca sursa ..poarta de intrare a infectiei nu este de natura ginecologica.

          O trimite pe pacienta sa i se faca investigatii, i se face pana la urma histerectomie, i se administreaza tratament, apoi se observa ca pacienta avea o infectie destul de urata la nivel uteral, de ce...?

          Medicul ce a fost atunci la nastere, pentru a "curata" bine dupa nastere, din exces de zel, i-a facut si un chiuretaj insa dupa nastere tesutul este flasc, si a inaintat si a strapuns peretele, organismul bineinteles s-a aparat si a iesit o infectie de toata frumusetea.

          Dupa histerectomie si tratament, pacienta a fost operata, i s-a pus o valva biologica si traieste si acum si ea si cei doi copii.

          Deci ca si o concluzie, CERCETEAZA in amanunt problema, verifica toate posibilitatile si abia apoi treci la fapte.

           Cam atat dragi cititori pentru o prima postare, o sa revin cu evenimente si povestiri din viata medicala cat de curand.

           O sa inchei prin a spune ceva ce mie unul mi-a placut intotdeauna:

Fii medic sa poti alina si asa  vei schimba ceva !